Vampirii umanitatea si iubirea

Intelectuali desavarsiti, romantici, melancolici si seducatori, vampirii lui Anne Rice sunt ucigasii perfecti. Umanitatea lor s-a pierdut atunci cand au gustat pentru prima oara sangele si au privit lumea cu ochi de nou nascut. Cu toate astea Lestat e exuberant, Louis detine inca o constiinta umana, Claudia se maturizeaza chiar daca e prinsa intr-un trup de copil iar Armand e un artist desavarsit. Cum se face ca vampirii sufera de aceleasi probleme existentiale ca si noi, imprumuta trasaturi umane, dar cu toate astea nu sunt oameni? Cine sunt amantii noptii cu chip de portelan si colti de pradator?

Raul de la inceputul timpului
Vampirul s-a nascut cel mai probabil odata cu umanitatea. Moartea e transformarea absoluta, trecerea catre acel altceva, paradisul pierdut de care eram vag constienti atunci cand ne aflam in pantec. Uneori ceva se intampla, trupul moare dar sufletul nu pleaca ci in schimb se perverteste. Mortul se ridica din groapa si umbla, dar prin trup nu mai pulseaza viata. Ca sa isi continue traiul mizer mortul are nevoie de hrana, insa bucatele lumesti nu il mai satisfac. Singurul lucru care invinge moartea care ii circula prin vene, este sangele celor vii.

Mitul mortului sugator de sange a alimentat imaginatia inca din leaganul civilizatiei. In anul 4000 BC apare prima mentiune a vampirului, fiind inca de atunci o creatura antica. Mai exact, este vorba despre o poezie sau un cantec de leagan, rostit de o mama pentru a-si proteja copilul de Ekimmou “un fel de vampir considerat un rau de demult“.

De-a lungul mileniilor mentiunile despre vampirii nu inceteaza sa apara. Sunt pe rand demoni veniti din iad, sugatori de sange, vestitori ai mortii si abia in secolul 19 incep sa capete un dram de umanitate. Primii vampiri romantici sunt cei ai lui Bram Stoker. Dracula este un monstru cu acte in regula dar inainte de toate traieste si se hraneste cu iubire (bine… asta metaforic vorbind