Rapa dracului din Lencauti Republica Moldova

Râpa Dracului din Lencăuți, Republica Moldova

Deci eram mică și străbunica mea locuia în satul Lencăuți. La intrarea în sat e un pod, și de multe ori mămuca — așa îi ziceam noi — ne spunea să nu avem treabă pe acolo.

Într-o seară de vară, s-au adunat bătrânele la vorbă, cum se făcea prin sat.
Una zice:
— Auzi, Cătiușa, știi că ieri a murit Ion Burlacu? A zis că era lângă râpa ceea fără fund.
Mămuca:
— Ei, fă, iar căuta aurul?

Mai târziu, am plecat acasă și, pe drum, o întreb:
— Mămucă, da’ ce-i cu râpa ceea?
— Draga babei, acolo, pe timpul războiului, unii au venit și au adus aurul, și l-au ascuns. Da’ să nu te bagi, că se zice de demult că cine se bagă acolo, apoi lasă sufletul și „chere”(piere) — adică moare. N-are fund. De multe ori primarul a vrut s-o astupe, da’ nu s-a putut.

Ei, bine, eu în gândul meu ziceam: „E doar o poveste…”

Peste vreo trei ani, vin iar la țară, în vacanță, și mămuca era tare supărată.
— Ce s-a întâmplat?
— Mi-a zis baba Oana că râpa geme… caută suflete hapsâne.
— Ei, da’ noi n-avem treabă. Părintele o s-o sfințească și iar s-o liniști.

De atunci și până acum, râpa fără fund, din trei în trei ani, o poți auzi cum geme. Dar nu se știe dacă e drept că acolo stă aurul ascuns sau nu, căci toți care au încercat au rămas pierduți sau au fost găsiți morți. Asta e istoria ei.

Sursa: Corina Dubceac, Republica Moldova, culeasa in iunie 2025