Aparitii facute de vrajitoare - Ciumarna - Sucevita

Apariții făcute de vrăjitoare, Ciumârna–Sucevița

De la bunicul meu îmi amintesc o frântură de poveste pe care spunea că o știe de la bunicul lui („ghid” îi spunea, adică „bunic” într-o ucraineană stâlcită care se vorbea în acea zonă).

Mai demult, pe când mergeau bărbații câte 3 ani în armată, se zvonea că cei care aveau iubită apăreau subit pentru câteva zile în „permisie”, dar nu își aminteau cum au ajuns acasă — doar ca să stea cu iubitele lor.

Pe vârful unui munte din zona Ciumârna–Sucevița (nu știu exact locația), stătea o femeie în vârstă care se zice că se ocupa cu treburi necurate.

Într-o zi, străbunicul a mers la ea pentru a discuta ceva și a strigat-o la poartă, dar nu a răspuns nimeni. Se pare că femeia era în grajd, avea grijă de animale și nu a auzit că o striga cineva.

Străbunicul a intrat în curte și a văzut ușa de la casă întredeschisă. Căutând-o în continuare pe bătrână, a intrat în casă unde, pe marginea unei plite încinse, era o cană mare cu un lichid. S-a uitat el în stânga și în dreapta, și nici urmă de bătrână.

Dintr-odată, aude o voce care zice: „Ideat!” (adică „vine!” în limba ucraineană). În zona respectivă se vorbea mai mult în ucraineană (dialect).

Se uită străbunicul să vadă de unde se aude vocea, dar nicăieri nu mai era nimeni. Se mai învârte el, și când să iasă afară, aude iar: „Ideat!”
Și-a dat seama că, de fapt, vocea venea din acea cană cu lichid.

Străbunicul, vrând să vadă care era treaba cu acea cană, a pus mâna pe ea și a mișcat-o mai spre centrul plitei (ea fiind pe margine).

Imediat a auzit: „Ideat… Ideat… ideat…” – la intervale regulate și tot mai dese. Când a ajuns cu cana în centrul plitei, în punctul cel mai fierbinte, lichidul a început să fiarbă, iar acea voce repeta întruna: „ideat, ideat, ideat, ideat” până când…

Străbunicul a auzit un „buf!” și ceva s-a trântit din văzduh în curte.

A ieșit repede afară și a văzut un soldat mort în mijlocul curții.
Atunci a ieșit și bătrâna din grajd și, punându-și mâinile în cap, i-a zis:

– Vai de mine, ce-ai făcut? L-ai omorât!

(Ea îi aducea pe soldați, în mod necurat, acasă, iar străbunicul l-a adus prea repede pe acela – cu o viteză care, se pare, l-a ucis.)

Din păcate, nu mai știu continuarea, atât îmi amintesc.
Amândoi bunicii mei au trăit în jur de 89–90 de ani și povesteau aceste lucruri fie de când erau ei mici, fie ce auziseră de la bunicii lor (asta ca să vă faceți o idee despre perioadă, în ani).

Sursa: s-a pastrat anonima, Ciumârna–Sucevița, culeasa in iulie 2025