În acest articol vom trata o parte mai mult sau mai puțin cunoscută a capitalei și anume zona Lacului Morii. Locul cu pricina pare, aparent, mai familiar celor care stau în zonă și fotografilor care îl vânează pentru apusurile lui superbe decât celorlalți locuitori ai Bucureștiului. Lacul are totuși o utilitate importantă și o istorie la fel de interesantă.
Aflat pe râul Dâmbovița, Lacul Morii constituie alături de Barajul Ciurel un ansamblu artificial împotriva viiturilor care ar putea inunda capitala. Cu cele 246 de hectare ale sale este cel mai mare lac din București. Barajul Ciurel, cu o înălțime de 15 metri și o lungime de 7 km stăvilește cursul Dâmboviței, dând astfel naștere lacului cu pricina.
Pentru realizarea lacului a fost nevoie de evacuarea unei zone care printre altele cuprindea atât un cimitir cât și o biserica. Zona era cunoscută ca mlaștina Giuleștiului. Odată cu această operațiune au apărut și legendele mai mult sau mai puțin fantastice legate de acest loc.
Lacul Morii se află între cartierele Giulești și Crângași, o extremitate a lui fiind mărginită de satul Roșu.
Deși acum zona este în mare parte abandonată și nu prea prietenoasa la ceas de inserare, iluminatul public terminandu-se undeva inainte de a ajunge la insulita de pe lac, se avea în plan amenajarea lacului ca un complex de agreement pentru sporturi nautice și alte activități.
La fața locului veți găsi însă dovezi ale prezenței turmelor de oi ale localnicilor și ceea ce ar fi trebuit să fie o fântână care ar fi infrumusețat insulița.
Abandoned Fountain DSC_5812 prel
Aceasta, spartă și deteriorată de trecerea timpului sau poate și de alți factori tronează la intrarea pe insulă ca o amintire a faptului că zona lacului ar fi trebuit să fie de fapt un parc populat de vizitatori. Plantele și-au facut loc printre piatră arătând parcă încă odată că natura poate învinge și reintegra tot ceea ce omul construiește.
Nature Conquers DSC_5812 prel
Lacul Morii și comuniștii
În vremea lui Nicolae Ceaușescu, comuniștii au decis să construiască lacul cu orice preț. Acest lucru a dus la decizia de dezafectare a cimitirului și bisericii Sfantul Nicolae aflate in trecut pe locul acestuia. A fost dat un termen pentru mutarea osemintelor celor îngropați în cimitir. După expirarea acestuia, buldozerele au dărâmat și nivelat terenul înainte ca toți cei decedați să fie evacuați. Unii oameni s-au temut atunci de un blestem care ar fi coincis cu profanarea mormintelor și dărâmarea bisericii.
În ciuda acestor obstacole, zona a fost ulterior inundată, apa acoperind pamanturile pe care s-au aflat cele două locuri sfinte.
Un monument învechit, de tablă, menționează faptul că sub apele lacului a existat locul pe care se înălța odată biserica.
Lacul azi
Astăzi lacul este pe cât de abandonat pe atât de atractiv pentru fotografii care se ocupă cu explorarea urbană sau care vor doar să interacționeze cu o locașie specială. În zonă s-au ținut și ceva concerte mari și încă se mai practică pescuitul sau sporturile nautice. Tutuși împrejurmile lacului nu sunt extrem de prietenoase din cauza depozitelor frecvente de gunoaie care atrag haite de caini fară stăpân și de asemenea a locuințelor improvizate locuite de diverși oameni. De la un punct iluminatul este și el o problem, fiind necesară o sursă de lumină proprie în cazul în care se lasă noaptea.
Clădirea care atrage cel mai mult atenția este domul de pe insuliță. Pe insulă se ajunge prin intermediul unui pod de piatră care apare ca a fi avut o arhitectură frumoasă la inceputuri.
Domul se află pe un platou din care anumite părți sunt betonate încă. Înainte, sub acesta aveau loc diverse manifestări musicale, fapt căruia se datorează acustica de excepție.
The Circle DSC_5820 prel
Structure DSC_5823 prel
Spranaturalul și Lacul Morii
Odată cu dărâmarea bisericii și nivelarea cimitirului, au apărut și temerile cu privire la răzbunarea divină. Astfel oamenii au început să creadă că lacul e blestemat, mai ales că biserica a fost dărâmată în zi de sărbătoare, mai exact la praznicul sfinților Constantin și Elena.
Din 1987 pescarii au relatat diverse întâmplări care frizau cu fantasticul dar și senzații de teamă inexplicabilă. Mulți oameni și-au găsit sfârșitul aici prin sinucidere, locul fiind strajuit din loc în loc de multiple cruci. Tot pescarii relatează apariția de fenomene luminoase deasupra lacului în timpul nopții și relatează existența unor zgomote acute în zonă. Mulți l-au numit lacul morții și se tem de acesta.
Din constatările proprii, aparent suprafața apei nu este niciodată limpede din cauza adâncimii dar și a vegetației dense de pe fundul lacului. Este usor ca cineva să se innece odată ajuns în apă. Toate structurile dar și atmosfera de liniște contrastantă cu orasul crează o aură de mister mai ales asupra insulei. Toate structurile prezente sunt uzate de trecerea timpului si peisajul combina culori de gri si verde inchis mai ales in zilele innorate cum a fost cea in care insotit de o altă colega de pasiune, am vizitat locația.
Un alt fapt neconfirmat official este că pe locul lacului a fost de asemenea un cimitir comun al bolnavilor de ciumă din vremea domnitorului Caragea, aceasta adăugând la misterele deja invocate mai sus.
DSC_5827 prel Gateway to the sky
Un aspect interesant este dat de acustica micului dom. Pe un perete este scris cu vopsea un indemn de a te așeza în centru și a vorbi sub orificiul cupolei. Am încercat și am descoperit un efect fantastic. Odată ce vorbești, vocea are desigur ecou dar, foarte interesant, este foarte distorsionată. Distorsiunea se traduce într-o voce similară cu cea dintr-un film horror să spunem sau cu vocea gravă, dură unui solist de heavy metal.
După cum am menționat, majoritatea clădirilor sunt afectate de trecerea timpului. În cabinele mici de la capetele podului se pot vedea multiple urme ale incendiilor izbucnite înăuntru. Acestea sunt pline de diverse resturi abandonate de oameni.
DSC_5844 prel The Arcades
DSC_5852 prel Blood Tears MothMan
În speranța că v-am captat atenția cu acest loc mai puțin cunoscut din București și că v-am trezit setea de o rundă de explorare urbană la Lacul Morii vă las in compania ultimelor fotografii cu podul și lacul pe înserat.
Surse: Observații și informații personale|
Wikipedia.ro