Nu vei scapa

În grădina mea parcă este un coşmar.Doar mă uit la ea şi...viaţă mea se schimbă.Mă văd pe mine...dar nu eu...nu eu tânăra.Văd o bătrână sadică cu un cuţit şi o foarfecă în mâini.Oare aşa voi deveni EU?Oare ăsta e viitorul meu?Nu credeam că îl voi ucide.Da.Aţi auzit bine,am ucis un om. Sunt panicată.Pentru că nu ştiu de ce am făcut asta.L-am ucis...pe el...pe propriul meu tată pe care îl vedeam în grădina ca pe un demon...de aceea l-am ucis.Ce e cu mine?Să va spun povestea?Sunteţi curioşi?
În urmă cu o săptămâna eu şi tata ne-am mutat într-o casă la ţară,noi stând în trecut la Bucureşti,la oraş,evident.Voiam să respir aer curat.Nu numai eu..şi tata,dar nu eram singuri,o forţă supranaturală nu ne voia acolo.Casă aceea avea o grădina minunată cu flori încântătoare,dar nu era ceea ce părea,era cu totul altceva.Arăta frumos,dar ceea ce nu ştiam eu şi tata era că florile acelea erau oamenii ucişi de forţă supranaturală,ea având puterea de a-i transforma în orice doreşte,chiar şi în flori.De ce?Că să atragă oamenii cu mirosul florilor,aceştia mutându-se în casă aceea devenind victime,ca noi,dar mai era ceva.Această grădină avea o oglindă foarte mare în care se vedea clar chipul oricărui om care se uită în acea oglindă,dar era bătrân şi îi arată cum va fi în viitor.De exemplu:Eu aveam un cuţit şi o foarfecă în mână.What the fuck?Oare...voi deveni ceea ce oglinda mi-a prezis sau nu?Haideţi să vă spun de ce l-am ucis pe tata.Tata devenise foarte speriat pentru că toate lucrulile din casă se mişcau încontinuu,iar unele chiar ne loveau.
-Tată,ce se întâmplă?
Tată devenise dur şi numai era speriat...eu eram cea speriată pentru că devenise sadic...se uită la nişte filme horror în fiecare seară care nu erau obişnuite..erau cu nişte babe posedate...etc.Începuse să îmi fie milă de el la cum se purtase şi cum devenise.Îmi era teamă de...de ce va deveni.Următoarea zi ne-am dus în grădină,tata s-a uitat şi arăta un demon în oglindă,apoi m-am uit şi eu şi v-am spus ce-am văzut.De aceea am aşteptat până doarme,dar acea forţă revenise din nou şi nu mă lasă în pace.Îmi spunea să mă sinucid.Să fac lucruri rele.Să omor oameni.M-am dus încetişor până în camera tatălui meu şi i-am băgat până la urmă cuţitul în inimă,dar şi acum mă urmăreşte.În continuare plâng pentru ce am făcut şi regret pentru că EL nu a murit şi asta a fost o mare mirare pentru mine şi o mare surprindere.Cu cuţitul în inimă mă urmăreşte pe oriunde mă duc şi îmi spune:
''Nu vei scăpa'' în şoapte.Am să ignor asta şi sper că nu va mai continua...