Cineva mi-a dorit moartea si aproape a reusit

Cineva mi-a dorit moartea... și aproape a reușit

În anul 2007 am terminat liceul, am luat bacalaureatul și m-am înscris la facultate. Așteptam cu nerăbdare să încep, dar fiind îndrăgostită de iubitul meu (actualul soț ), am renunțat la tot și l-am urmat în Italia, acolo unde era deja stabilit.

El locuia în chirie împreună cu părinții lui și încă o persoană care venea doar în weekend. Bineînțeles, mama soțului meu a fost șocată de decizia lui – el având doar 19 ani la vremea aceea. Nu ne-a zis niciodată nimic direct, dar am aflat mai târziu, din alte surse, că nu prea era de acord cu mine, mai ales că nu proveneam dintr-o familie considerată „bună” .

La câteva luni după ce m-am mutat cu ei, într-o zi, când soțul meu a venit de la muncă și voia să facă un duș, și-a luat haine de schimb și a observat ceva ciudat în sertarul cu lenjeria mea. A scos o pereche de chiloți și m-a întrebat ce e cu ei. M-am apropiat, i-am luat în mână și atunci am văzut: în ei erau băgate niște frunze uscate. Era extrem de ciudat, mai ales că nu aveam niciun copac în apropierea clădirii unde locuiam.

Chiar dacă – să zicem – frunzele ar fi putut ajunge pe uscătorul de pe balcon aduse de vânt, în niciun caz nu le-aș fi băgat în dulap așa. M-am speriat și i-am lăsat jos imediat. Mi-au trecut prin minte povești auzite despre vrăji făcute pe haine. L-am rugat pe soțul meu să le ridice cu ceva și să le arunce la gunoi.

Am întrebat-o pe soacra mea dacă ea mi-a băgat hainele de pe uscător în dulap, dar mi-a zis că mi le lasă doar în cameră, nu le așază în dulap.

La câteva seri după întâmplarea asta, m-am băgat în pat după ce m-am uitat la un film. După câteva minute, am simțit cum ceva se urcă pe patul nostru. Gheare mici, ca de pisicuță, au început să se cațere pe piciorul meu, trăgând ușor cearceaful cu care eram învelită. Speriată, am sărit din pat și am aprins lumina. Am căutat peste tot – sub pat, lângă dulap – crezând că poate intrase vreo pisică de pe balcon. Țin minte că era foarte cald și ușa de la balcon era deschisă. Dar, desigur, nu era nimic acolo.

A doua zi le-am povestit tuturor ce mi s-a întâmplat. Niciunul nu m-a crezut.

Câteva săptămâni mai târziu, am început să lucrez ca menajeră la o bătrânică. Avea o casă cu etaj, iar într-o zi trebuia să-i spăl ferestrele, așa că mi-a dat o scară metalică. Când am vrut să cobor de la etaj, am simțit clar cum ceva m-a împins din spate și am căzut pe scări. Am avut noroc că țineam scara în mână și, punând-o de-a curmezișul, am reușit să mă opresc pe la mijloc. Slava Domnului, m-am ales doar cu câteva vânătăi și umflături.

Când am ajuns acasă, le-am povestit și această întâmplare. Am menționat că bănuiesc că ar putea avea legătură cu frunzele găsite în lenjeria mea. Soțul a început și el să-și pună întrebări, dar ceilalți păreau nepăsători.

Zilele au trecut și am început să uit. Dar, la câteva săptămâni, am avut un accident rutier. Am fost lovită de o mașină și am ajuns în stare gravă la spital. Le mulțumesc Domnului și medicilor care m-au operat de urgență și mi-au salvat viața.

Poate a fost doar un șir de întâmplări nefericite. Sau, poate, cineva chiar a vrut să-mi facă rău și s-a oprit când a văzut că a mers prea departe. Nu știu ce să cred.

Câteva luni mai târziu ne-am mutat din acel loc și, încet-încet, totul s-a liniștit. Dar îmi amintesc perfect fiecare moment, ca și cum ar fi fost ieri.
Sursa: s-a pastrat anonima, Italia, culeasa in iunie 2025