Darkmocracy
Darkmocracy
1462 poze   1892 vizite
Albume
Call me when you re all f-cked UP   nothing as good as us ll eps01   nothing as good as us ll eps02   nothing as good as us ll eps03Every time u try to forget who I am   remind you again ll backyard   remind you again ll kitchen   remind you again ll outdoor pool   remind you again ll terrace   remind you again ll wine cellarIt was a SIN so sweet and true xchr   Ashley Benson aka Kath Windsor   Austin Butler aka Blaise Windsor   Chris Wood aka Marco Bellandini   Danna Paola aka Selene Morgan   Gigi Hadid aka Winter Arlington   Hailey Bieber aka Adele Rocher   Hwang Hyunjin aka Mavi Seyires   Jasmi Sanders aka Renai Sadeki   Josie Skriver aka Élise Laurent   Kaylee Kane as Olivia Sassoon   Ken Jenner aka Cora Bouteleux   Kylie Jenner aka Sarabi Zayed   Matt Daddario aka Alexander Hale   Nicholas Galitzn aka Caleb Mercer   Rihanna Fenty aka Cali Delgado   Selena Gomez aka Nadine Bourne   Theo James aka Cassian Boaz   Zayn Jav Malik aka Zayaan ShahWake me up cause I m dreaming   come find me ll Alexanders room   come find me ll Dantes room   come find me ll Elises room   come find me ll Katherines room   come find me ll Mavis room   come find me ll Nadines room   come find me ll Renais room

membru din 11 mai 2025

remind you again ll outdoor pool

1 comentariu...
« Pagina anterioară123...6» Pagina următoare
Fără să fie nevoie de cuvinte, am înțeles ce voia. Că era timpul să ne retragem într-un spațiu; mai calm, mai puțin expus. Așa că ne-am mutat lângă piscină. Pe șezlonguri. Eu cu paharul meu de Hugo, el cu sticla de bourbon, și liniștea dintre noi care, spre uimirea mea,
Fără să fie nevoie de cuvinte, am înțeles ce voia. Că era timpul să ne retragem într-un spațiu
era incredibil de confortabilă. O liniște bună, densă, aproape terapeutică. Aș fi putut sta așa; ore întregi. „Hm?” Cred că îmi venise rândul să par absentă. Fusese o întrebare — nu știu exact care, pierdută printre gânduri și stele, dar am prins suficient cât să revin rapid la realitate.
era incredibil de confortabilă. O liniște bună, densă, aproape terapeutică. Aș fi putut sta așa
„Nu am fost ofensată. Nici pe departe.” Mi-am înclinat capul ușor spre el, căutând în expresia; sa o urmă de reacție. „Dar sunt genul de persoană care simte nevoia să-și clarifice poziția atunci când apar interpretări greșite. Mai ales din partea unor oameni care, în fond, nu mă cunosc.”
„Nu am fost ofensată. Nici pe departe.” Mi-am înclinat capul ușor spre el, căutând în expresia
„Îmi pare rău dacă am părut acidă, nu a fost intenționat.” L-am studiat câteva secunde în tăcere.; Mâinile, ochii, postura — totul la el era reținut, calculat. Dar nu rigid. Nu forțat. Doar... diferit. „Ești puțin ciudat, Dante”, am spus în cele din urmă, lăsând colțul gurii să mi se ridice într-un
„Îmi pare rău dacă am părut acidă, nu a fost intenționat.” L-am studiat câteva secunde în tăcere.
„Dar încă n-am decis dacă ciudățenia ta e de tipul ăla plăcut, care te intrigă, sau de cel; care îi face pe oameni să fugă după ce se apropie prea mult și se ard de flăcările tale.” M-am întins pe șezlong, sprijinindu-mi capul pe braț, și i-am făcut cu ochiul, cu acea jovialitate bine
„Dar încă n-am decis dacă ciudățenia ta e de tipul ăla plăcut, care te intrigă, sau de cel
controlată pe care o folosesc ca scut. „Pun intended.” Cerul de deasupra noastră era liniștit,; senin, complet opus haosului pe care-l simțeam venind de la el. Pentru că da — Dante părea adunat. Părea în control. Dar dincolo de masca aia calculată, se simțea o agitație tăcută.
controlată pe care o folosesc ca scut. „Pun intended.” Cerul de deasupra noastră era liniștit,
O instabilitate care nu era evidentă, dar care pulsa constant, în gesturi mici, în pauze, în; felul în care nu privea direct. Să încerc să-l descifrez acum era inutil. Nu pentru că n-aș fi capabilă — ci pentru că, pur și simplu, era prea devreme.
O instabilitate care nu era evidentă, dar care pulsa constant, în gesturi mici, în pauze, în
Era o foame crudă, nefiltrată — nu una care ținea de carne sau impulsuri primare, ci de o; sete profundă, veche, cultivată în tăcere printre conversații goale și oameni grăbiți să vorbească fără să spună nimic. Trăisem, până la ea, o lungă abstinență a minții, o dietă forțată de superficial
Era o foame crudă, nefiltrată — nu una care ținea de carne sau impulsuri primare, ci de o
Întâlnirile mele anterioare se simțeau ca niște farfurii bine ornate, dar goale pe dinăuntru; — fără miez, fără textură, fără acel condiment rar numit sens. Cu Katherine era diferit. De fapt, totul era diferit. Ea părea să vorbească în chei pe care nu le găsisem încă, dar nu renunțam la
Întâlnirile mele anterioare se simțeau ca niște farfurii bine ornate, dar goale pe dinăuntru
descifrat. Nu-mi doream ieșirea din labirintul ei, nu mă interesa finalitatea, ci rătăcirea. Asta; e problema cu mințile interesante — devin pe nesimțite spații în care nu doar te pierzi, ci te și redescoperi. Căutam reconstrucția de sine. Dar pentru a ridica ceva nou, trebuia mai întâi să
descifrat. Nu-mi doream ieșirea din labirintul ei, nu mă interesa finalitatea, ci rătăcirea. Asta
recunosc ce fusese acolo, la temelie. Iar acolo, în cel mai tăcut și mai onest strat al meu,; eram un bărbat obosit de simplu și avid de complex. Mă fascina psihologia nu pentru că voiam să controlez, ci pentru că voiam să înțeleg — iar Katherine... Katherine era un puzzle îmbibat
recunosc ce fusese acolo, la temelie. Iar acolo, în cel mai tăcut și mai onest strat al meu,
în poezie, o femeie care părea construită din metafore nespuse. Se arăta deschisă, da, dar; nu era nicidecum lipsită de apărare. Zidurile ei nu erau doar ridicate — erau studiate, calculate, perfect căptușite cu tăceri bine dozate. "Nu are de ce să îți pară rău," îi spun cu un calm
în poezie, o femeie care părea construită din metafore nespuse. Se arăta deschisă, da, dar
»
Pagina următoare
Raportează

Comentarii album • 1
Darkmocracy
Darkmocracy 15 mai 2025  
nu cred că e singulară. E un tipar comun, doar ambalat diferit. La fel ca în cazul tuturor. Eu reacționez, pur și simplu, în oglindă. Dacă primesc bunătate, ofer versiunea mea cea mai umană. Poate chiar blândă. Dar dacă sunt întâmpinat cu ostilitate..." Ridic din umeri, aproape elegant. "Nu ezit să răspund. Și nu cred că sunt singurul care funcționează așa. Doar că eu recunosc." - Dante (pagina 3)
Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.