A trăi sub același acoperiș cu Katherine era echivalentul unui naufragiu pe o insulă pustie,
spun că prezența ei constantă, zgomotoasă și imposibil de ignorat, era o formă rafinată de
se întâmpla la intervale regulate de câteva secunde. Să fim serioși – n-a fost de-ajuns că
Poate că era Karma. Dar dacă asta era răsplata divinității pentru păcatele mele, atunci sfinții
contaminase și pe ceilalți. Inclusiv pe Alexander. Întorc capul spre el și-i spun, pe un ton cât
păstrase o tăcere aproape promițătoare. Dar Katherine, cu talentul ei inegalabil de a compromite
era: era el doar un alt actor în piesa ei absurdă sau doar aștepta momentul potrivit să deschidă
Începusem, în mod surprinzător, să cred că mutarea în casa asta fusese una dintre cele mai
dacă te luai după expresiile lor faciale. Era ceva în atmosfera de aici care îmi amintea vag
uitase să-mi spună parola de acces. Eu? Stăteam într-un colț, calm, cu un pahar de bourbon
mi-a cerut din priviri ajutorul pentru a-și potoli setea. Am ridicat sticla, am turnat bourbonul
dialectul meu nonverbal. Și-apoi, ca într-o regie atentă, a intrat în scenă Katherine. Frumoasă,
