1462 poze   1862 vizite

nothing as good as us ll eps02

                     ― playlist: rb.gy/mc0vbz
                          2) rb.gy/oivpm4
— șiroaie de pe chipul meu și de pe brațe, chiar și din păr, ca la un robinet stricat. Cu inima; frântă, îmi îndrept mâna spre buzunarul de la spate și scot pachetul de țigări plin, dar foarte ud. Mă opresc la doi pași de intrare, privindu-l dezamăgit,ca un copil care-și scăpase înghețata pe jos.
— șiroaie de pe chipul meu și de pe brațe, chiar și din păr, ca la un robinet stricat. Cu inima
— Nu știu cum se aliniaseră astrele-n Univers pentru mine azi, dar coincidența făcea ca; ziua mea liberă să pice exact când vremea de afară nu părea să fie deloc prietenoasă, motiv pentru care insistasem să mă bucur de acest timp cu mine cât pot de bine, înainte
— Nu știu cum se aliniaseră astrele-n Univers pentru mine azi, dar coincidența făcea ca
— de a mă întoarce la responsabilitățile de om mare și la orele nedormite de care nu-mi; este dor. Am luat sfatul lui Marco în serios și am început să-l las pe Baby mai mult prin vilă, chiar dacă la început am stat cu teama-n sân. Acum, însă, mă simt mult mai eliberată
— de a mă întoarce la responsabilitățile de om mare și la orele nedormite de care nu-mi
— de acest stres și lucrurile par să meargă bine. Nicio plângere de la niciunul dintre vecinii; mei până acum. Revenind la ziua focusatului pe mine, mi-am petrecut câteva ore bune în bucătăria casei, profitând că nu era nici țipenie de persoană-n jur pe care aș fi putut-o incomoda
— de acest stres și lucrurile par să meargă bine. Nicio plângere de la niciunul dintre vecinii
— cu experimentele mele culinare, căci da, iubeam să gătesc în timpul liber! Abia scosesem; negresa din cuptor, iar pastele cu fructe de mare încă erau fierbinți și proaspete, numai bune spre a fi servite curând. M-am asigurat că fac suficient pentru toată lumea și
— cu experimentele mele culinare, căci da, iubeam să gătesc în timpul liber! Abia scosesem
— chiar m-aș simți fericită să știu că s-au bucurat de ele așa cum aș face-o eu. Îmi clătesc; mâinile sub jetul de apă și dau să mă șterg pe mâini, însă constat că epuizasem rola de bucătărie și, pe cât de mult urăsc să umblu prin jur cu mâinile ude, știu că văzusem un bax
— chiar m-aș simți fericită să știu că s-au bucurat de ele așa cum aș face-o eu. Îmi clătesc
— neînceput în debara. Ies din bucătărie cu palmele făcute căuș, căutând să nu fac prea; mult dezastru umed în urma mea, dar de îndată ce pășesc în living și dau observ silueta îmbibată-n apă a lui Marco, uit de toate pretențiile mele și, cu ochii măriți mă îndrept spre
— neînceput în debara. Ies din bucătărie cu palmele făcute căuș, căutând să nu fac prea
— el. „Nu se mai vând umbrele la magazine zilele astea? Ce s-a întâmplat cu tine?” Cumva,; nu mă miră că roata s-a întors în cazul nostru, iar acum eu sunt cea care se grăbește cu prima pătură de pe canapea în direcția lui, dar îmi face bine să știu că pot să-i fiu de ajutor.
— el. „Nu se mai vând umbrele la magazine zilele astea? Ce s-a întâmplat cu tine?” Cumva,

Comentarii album • 3
Darkmocracy 17 mai 2025  
pe autopilot. -Selene
Raportează
Darkmocracy 14 mai 2025  
să-i dai culoare, să o guști din plin… chiar dacă știi că uneori, inevitabil, o să doară.” Fac o pauză. Nu pentru efect, ci pentru că simt nevoia unei ancore. Îmi ridic paharul de limonadă, iar prospețimea lămâii îmi alină glasul. „Cât despre gluma mea...” adaug apoi, cu o sprânceană ușor arcuită și un zâmbet ce redevine ușor jucăuș, „pentru cineva care se laudă cu talentul de a sparge coduri, ți-a fost al naibii de greu să decodezi ironia dintr-o simplă glumă.” Îi ofer un scurt moment de tăcere, cât să mă asigur că înțelege că nu e o lovitură, ci mai degrabă un dans verbal — o joacă serioasă între doi oameni care se citesc cu prudență. „Nu îmi permit,” continui, ceva mai blând, „să judec relația ta cu Blaise. Sunt convinsă că, dacă există, e construită pe motive solide… autentice. Voi doi nu aveți aerul celor care-și dau mâna ușor. Mai degrabă semănați cu doi camarazi care au supraviețuit împreună pe frontul unei lumi cinice. Prietenia voastră pare tăcută, dar plină de coduri de onoare… și cine sunt eu să mă joc cu un astfel de cod?” Mă opresc acolo, nu pentru că aș fi terminat ce aveam de spus, ci pentru că știu când să las cuvintele să respire. Și pe el — să aleagă dacă le va asculta sau doar le va închide într-un sertar al minții, alături de alte lucruri pe care nu e pregătit să le recunoască încă. -Nadine (pagina 9)
Raportează
Darkmocracy 14 mai 2025  
mărturisi un secret vechi cât lumea, „e în firea mea să vorbesc în dodii. Aluzii, ambiguități… sunt monedele cu care cumpăr atenția celorlalți.” -Nadine (pagina 7)
Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.