1462 poze   2812 vizite

remind you again ll outdoor pool

adesea cu momentele acestea rare, ceva din mine — acel ceva infantil, impulsiv, ușor panicat; de ideea de a fi descoperit prea devreme — reacționează. Ea își întoarce capul spre mine, iar eu... îmi întorc privirea spre cer. Clasic. Nu ca să-mi ascund admirația, nici pe departe. Nu
adesea cu momentele acestea rare, ceva din mine — acel ceva infantil, impulsiv, ușor panicat
mă mai obosesc de mult să-mi camuflez slăbiciunile — am învățat că ele au darul ciudat de a; mă umaniza în ochii celor care contează. Nu. Mă uit spre cer pentru că uneori întrebările care contează cer un decor mai amplu decât chipul celui care le rostește. Cerul, spre exemplu,
mă mai obosesc de mult să-mi camuflez slăbiciunile — am învățat că ele au darul ciudat de a
are ceva ce o întrebare umană n-are: timp.  O întrebare simplă, dar cu o lamă în ea. Îmi aplec; ușor capul, ca și cum mi-aș asculta propria explicație din afară. „Tot ce era familiar a devenit predictibil. Și tot ce era confortabil a început să sune a compromis. Mă sufocam cu propriii
are ceva ce o întrebare umană n-are: timp. O întrebare simplă, dar cu o lamă în ea. Îmi aplec
mei parametri, cu siguranța care n-avea absolut nimic provocator. Așa că am ales să vin aici.; Unde totul e... altfel. O casă străină. Fețe necunoscute. Fără repere. Fără context. Și culmea — tocmai asta mă face să simt că, poate, voi putea să-mi aud din nou gândurile fără
mei parametri, cu siguranța care n-avea absolut nimic provocator. Așa că am ales să vin aici.
zgomotul de fond al așteptărilor celorlalți.” Mă întorc acum spre ea, privirea mea căutând-o; cu aceeași curiozitate intensă cu care ai deschide o carte interzisă. În colțul gurii, se înfiripă un zâmbet vag, aproape ironic, dar nu lipsit de căldură. „Dar tu? Tu de ce fugi? Sau… ce speri
zgomotul de fond al așteptărilor celorlalți.” Mă întorc acum spre ea, privirea mea căutând-o
să găsești aici? Pentru că nu-mi pari genul care se rătăcește întâmplător într-un loc ca ăsta.”
să găsești aici? Pentru că nu-mi pari genul care se rătăcește întâmplător într-un loc ca ăsta.”

Comentarii album • 1
Darkmocracy 15 mai 2025  
nu cred că e singulară. E un tipar comun, doar ambalat diferit. La fel ca în cazul tuturor. Eu reacționez, pur și simplu, în oglindă. Dacă primesc bunătate, ofer versiunea mea cea mai umană. Poate chiar blândă. Dar dacă sunt întâmpinat cu ostilitate..." Ridic din umeri, aproape elegant. "Nu ezit să răspund. Și nu cred că sunt singurul care funcționează așa. Doar că eu recunosc." - Dante (pagina 3)
Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.