— Scap un pufnesc jovial printre buze de cum îi aud primele cuvinte pe care mi le oferă
— curaj din partea ta, nu crezi? Dar dacă tu consideri că poți face față unui medic, iar acel
— numai a amenințare nu. Marco știa deja că mă ocup cu animalele și, mai cu seamă, cu
— să le fac la fel să arate în farfurie la fel de apetisante precum miros, după care mă întorc
— mi se usucă gura, iar nevoia de a înghiți în sec e prezentă. Nu știu cum se face, dar ori
— glumițe pe același ton, după care mă retrag să fac rost de tacâmuri și niște șervețele,
— cu toată încăpățânarea asta a ta.” Mărturisesc c-un zâmbet domol pe buze, iar palma
— palma un pic cam rapid de pe acel loc cald acum, ancorându-mi mintea înapoi la
— ❝Hmmm...❞ Lungesc acel sunet ce-mi scapă printre buze odată cu amenințarea ei
— ca acel bisturiu sau acea pensă să nu ajungă în contact cu pielea mea prețioasă.❞ Îi fac
— a-i oferi spațiul necesar să se desfășoare, și nici nu era prea frumos sau elegant că
— acasă sau cel puțin nu mi-aș fi dorit ca ea să simtă presiunea asta doar pentru că
