— ❝Păi uite, poți să-ți și comanzi ceva, ar fi o idee. Ți-aș găti eu, dar nu vreau să miros
— treilea pahar, apoi lichiorul de soc a cărui cantitate o măsor cu ajutorul unui recipient
— Ridic ambele sprâncene imediat ce aud replica cu care sunt întâmpinat, brațele
— sticla și-mi duc pașii către soundbar-ul din living, asigurându-mă că pentru următoarele
— fața Adelei pe care o analizez scurt. ❝Sper că nu e prea dulce.❞ Strâmb din nas, după
— nici eu n-am văzut mâncare de ieri. O să-mi comand ceva, sub nicio formă nu intru
— Mavi se preface a-și trece contemplativ și observator privirea peste ținuta femeii din
— la ora asta.” Comentă el cu jovialitate, ridicând palma mai apoi, asigurând-o că nu e
— stomacul începe să i se revolte, scoțând un sunet ușor jenant. Mavi murmură un ”scuze”
— genunchi și își mută atenția asupra lui Adele. „Nu te punem să ne gătești, dar poate vrei
— ❝Desigur, ce nu fac eu pentru vecinii mei înfometați? Doar nu-mi permit să vă las să
— pentru scurtă vreme spațiul barului. Mă întorc de acolo cu restul ingredientelor necesare
