un nimic. Dar dacă e al tău, îl voi contempla oricum.” Inspir adânc. Un surâs oblic îmi trădează
gândul: nu știu dacă îmi vinzi esența ta sau o mască a unei superficialități coregrafiate cu grijă, dar adevărul e că m-ai prins. Ai aprins o curiozitate aproape incomodă. Și e rar, pentru mine,


dea drumul. Și, fără să-mi dau seama, am uitat să mai fiu. Să mai vreau.” Ridic ușor din umeri,
îmi e, de obicei, refugiu și armură. „Tu... tu ai reușit ceva ce puțini pot. M-ai făcut să doresc
un nimic. Dar dacă e al tău, îl voi contempla oricum.” Inspir adânc. Un surâs oblic îmi trădează
să recunosc o asemenea captivitate. Din colțul ochiului, îi observ silueta cum se ridică, cum
Și-atunci, aproape fără să vreau, mă ridic. Îmi iau sticla, ca pe o scuză de prost gust, și o



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!