„Câte dintre amintirile tale cu adevărat memorabile s-au născut din solitudine?” — întrebarea
îmi părăsește buzele cu blândețea unei frunze căzând, dar înăuntrul ei pulsează o provocare, un adevăr care abia așteaptă să fie privit în ochi. Îi privesc reacția, dar el nu răspunde imediat.


Am tăcut o clipă, dar privirea mi-a rămas pe ea. Nicio tresărire. Doar observație. Era fragilă.
ca a noastră. Și știam. Mai devreme sau mai târziu, cineva avea să-i taie aripile. Poate nu
„Câte dintre amintirile tale cu adevărat memorabile s-au născut din solitudine?” — întrebarea
Și poate că exact acea tăcere, acel spațiu neocupat de cuvinte, e tot ce aveam nevoie ca
pentru toate durerile lumii. Nu. Dar îmi doresc să pătrund în înțelesul celor pe care aleg să-i



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!