crescuți cu ideea că misterul e o calitate, nu un simptom. Și mai toți masacrau conversațiile cu
acel ton voit indiferent, ca și cum lumea întreagă le-ar fi datorat un sens pe care n-au avut niciodată curajul să-l caute. Era genul de bărbat care tânjea să fie perceput ca misterios, dar
