adevărat. Ci felul în care, dincolo de orice conveniență socială, îmi lua apărarea. Fără ezitare. Fă
„Nu e urâtă. Este superbă.” Atât. Și din acel moment, restul lumii s-a estompat. Vocile de pe call, reacțiile colegilor lui, foșnetul discret al sistemului de ventilație, toate s-au redus la un


Mi-am dat seama abia atunci — ea încă stătea în picioare. Un mic detaliu, dar unul care, în acel
Era revigorant, trebuie să recunosc. Să-l privesc pe Alexander cum, fără să vrea, lăsa să-i
adevărat. Ci felul în care, dincolo de orice conveniență socială, îmi lua apărarea. Fără ezitare. Fă
fundal difuz, ca un peisaj pictat în acuarelă. Replica lui se repeta obsesiv în mintea mea, ca
poate chiar aș fi țopăit ca o adolescentă la primul compliment real. Dar nu. În schimb, i-am



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!