Adele era acolo. Și… celălalt bărbat. Cel pe care îl remarcasem seara trecută, dar al cărui nume
încă îmi scăpa printre amintiri ca nisipul printre degete. Un mister temporar, căci locuiam sub același acoperiș și timpul avea să mi-l ofere, mai devreme sau mai târziu. „Bună seara!”


aveam să fiu găsită de acele prezențe umane care, fără să știe, mă aduceau înapoi la suprafață?
tăcută. Pășesc în afara camerei cu pași lenți, tălpile abia atingând podeaua, de parcă mi-ar fi
Adele era acolo. Și… celălalt bărbat. Cel pe care îl remarcasem seara trecută, dar al cărui nume
Rostesc, cu o voce ușor răgușită, strivită de tăcerea în care fusesem cufundată întreaga zi.
⸺ Casa mirosea a tămâie ieftină şi vanilie arsă, probabil de la vreun difuzor de cameră luat



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!