putea-o face. A pus în cuvinte un reflex al meu, unul care-mi aparținea de atât de mult timp
încât uitasem că nu era, de fapt, un dat, ci o alegere continuă. „Da,” murmur eu, cu o voce care își caută echilibrul între detașare și revelație, „ascult, analizez, adun indicii, dar nu o fac
