completare, doar rezistență. Apoi am vorbit. „Trebuie să recunosc,” am început, sprijinindu-mi
coatele pe genunchi, „ai avut o sabie destul de ascuțită la tine mai devreme. Nu zic că n-ai avut motive, doar... încerc să înțeleg cum s-a ajuns acolo?” Mi-am înclinat capul ușor spre ea,


cu eticheta unei întâlniri între doi necunoscuți. Dar adevărul? Interesul real nu se mai ascundea
noi, sticla de bourbon între noi. Ea cu Hugo-ul. Eu cu o liniște care nu-mi venea din vreo
completare, doar rezistență. Apoi am vorbit. „Trebuie să recunosc,” am început, sprijinindu-mi
studiind-o cu ochii ușor mijiți, de parcă fiecare reacție era un text pe care-l citeam într-o
ghicească ce-a ieșit... dar spune-mi sincer — ce, mai exact, ți-a zgâriat orgoliul? Sau...



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!