studiindu-i chipul. Nu pentru a căuta validare, ci dintr-o curiozitate aproape inconștientă.
Un zâmbet slab, involuntar, mi-a apărut în colțul gurii. „Dar tu?” am întrebat, vocea ușor mai joasă, aproape curioasă. „Ai văzut mereu totul atât de profund? Ai căutat sensul în orice? Chiar și
