— Probabil pentru că, după mult timp fusese singurul care-mi atrăsese atenția, iar acum trebuia
să accept inevitabilul. Fiecare virgulă din mesaj, fiecare cratimă devenise bisturiu. Am pufnit. Ironia? Lucrez cu inimi fragile în fiecare zi, pe a mea mereu am considerat-o mai puternică. Cu siguran


— între două pauze rupte cu greu din haos, am zărit o notificare: „Simt că de două săptămâni
— ignor. N-aveam timp. El, în schimb, avea timp să reflecteze, să analizeze fiecare tăcere
— Probabil pentru că, după mult timp fusese singurul care-mi atrăsese atenția, iar acum trebuia
— soluția pentru problema mea era un duș cald, o carte. Asta aveam în plan, it works
Un nou personaj a pășit în cameră cu zâmbetul larg al cuiva care știe să se miște în haos



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!