— ignor. N-aveam timp. El, în schimb, avea timp să reflecteze, să analizeze fiecare tăcere
printre meetinguri și mailuri trimise, nu că aș încerca acum să fac vreo comparație între noi doi în care el să fie într-o lumină proastă. Și totuși de ce mă simțeam de parcă eu eram pacientul?
