în colțul gurii. O las să mănânce în liniște. Apoi, parcă în sincron cu vocea ei stinsă „Scuze
pentru deranj.” mă trezesc făcând ordine în camera care părea să fi fost scena unei bătălii pierdute cu virușii: șervețele mototolite, pături răvășite, perne împrăștiate în toate colțurile.
