— ceva mai cu poftă și-mi mut privirea undeva în fața canapelei, către focul ce ardea pe
acele pietre, un foc binevenit acum când răcoarea primăverii își făcea simțită prezența și totodată un foc pe care nu-l făcusem eu, dar sănătate celui sau celei care se plictisese așa tare.


— mai schițez un zâmbet, ce ulterior se transformă într-un mic râset. ❝Sincer ți-aș povesti
— preocupările, pufnesc dând din mâna ca un italian veritabil. ❝Te gândești prea mult, nu
— ceva mai cu poftă și-mi mut privirea undeva în fața canapelei, către focul ce ardea pe



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!