— În ochii ei se putea citi cu sinceritate mândria că a putut face bine unui suflet neajutorat
care avea nevoie de asta. Poate că se citeau și orele nedormite, dar ce mai conta? Totul era bine, din nou, în Univers. „Cred c-o să fiu tristă când n-o să-l mai știu lângă mine.”
