îmi regăsesc repede calmul; trag aer în piept cu o grație exersată și, cu paharul lui Katherine
în mână — un Hugo răcoritor, cu note subtile de flori de soc și mentă —, mă întorc spre el, lăsând să-mi înflorească pe buze un zâmbet calculat, același care devenise, de-a lungul timpului,


nu au trădat apropierea, doar vocea — acea voce inconfundabilă, cu vibrația ei ușor joasă,
să plutească între cădere și echilibru. Tresăream, desigur — nu din teamă, ci din surprinderea
îmi regăsesc repede calmul; trag aer în piept cu o grație exersată și, cu paharul lui Katherine
armura și semnătura mea. „Ai ratat, dragă Alexander,” încep eu, cu o voce domoală dar tăioasă
oricât le-ai îmbrăca în sacralitate.” Privirea mea, deși blândă, nu ezită. E clară, directă, la fel



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!