și mă las în jos cu o grație ușor teatrală, dar sinceră. „Bună, eu sunt Nadine și nu beau decât
atunci când gândurile mele devin prea grele — adică, în fiecare zi,” rostesc cu o urmă de zâmbet, sperând că ironia mea delicată va topi puțin gheața din atmosferă. N-am fost niciodată


ceva viu în ea, o sete de conversație, de conexiune, care o făcea să pară aproape salvatoare
expresii păreau sculptate din piatră și ironie amară. Cu paharul meu de limonadă încă rece în
și mă las în jos cu o grație ușor teatrală, dar sinceră. „Bună, eu sunt Nadine și nu beau decât
maestră în arta umorului, dar am învățat că uneori, vulnerabilitatea pusă în cuvinte poate
„Te cred… la fel cum i-a lipsit gripa Spaniei.” Replica îmi iese din gură tăios, dar fără să ridic



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!