Trece o altă secundă. Și, odată cu ea, o altă prezență pășește în încăpere. De data asta, cel
nou venit nu era leoarcă — un detaliu care, în mod absurd, m-a liniștit. Poate, totuși, casa asta nu devenise adăpost pentru sinistrați. Spre surprinderea mea, omul părea tăcut, rezervat,


Infernul, Italia...” — ochii mi se îndreaptă scurt către Marco, știind că acel cuvânt avea să-i
Ochii mi se înmoaie într-un gest de grijă. „Pari înghețată toată... vrei să-ți fac un ceai?” Întreb
Trece o altă secundă. Și, odată cu ea, o altă prezență pășește în încăpere. De data asta, cel
ceea ce-l făcea deja infinit mai tolerabil decât ceilalți. Nu simțeam nevoia să-l evit. Așa că
și la tăcerea mea — ambele, de neprețuit în peisajul sonor tot mai agasant din jur. Grozav.



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!