Complimentul lui Marco — căci nu-l puteam interpreta altfel, în cuvintele lui nu simțeam nicio
urmă de ironie, ci doar o sinceritate limpede — mi-a adus o căldură domoală în obraji, o îmbujorare subtilă ce mi-a furat pentru o clipă privirea în altă direcție, ca și cum timiditatea mea


— Apoi drese glasul, încercând să-și revină din starea de uluire, întorcându-și ochii spre
— „Eu sunt Mavi, într-adevăr. O să mă mai întâlnești pe holuri sub diferite înfățișări. Tot eu
Complimentul lui Marco — căci nu-l puteam interpreta altfel, în cuvintele lui nu simțeam nicio
ar fi avut nevoie de o clipă de tăcere ca să-și regăsească echilibrul. Mi-am adunat încrederea,
sunt personaje dintr-o carte, ci oameni adevărați.” Ultimele cuvinte au fost rostite cu o moliciune



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!