— Întoarce privirea către ea. ❝Irinaa! Cum te-ai acomodat? Totul bine?❞
— Îl observă pe Radu, dar nu spune nimic și se apropie de Vasi zâmbind. ❝Foarte
— ❝Cu tot dragul!❞ Ridică sprâncenele apoi, profund confuz. ❝Eu? De ce eu?❞
— ❝Pentru că anul acesta ne propunem să fie un bal mai special, implicit cu un juriu
— ❝Ugh. Bine, bine. Asta doar pentru că sunt prieten cu taică-tu! Trece-o ca datorie în
— ❝Perfect! Trecem în contul tatei, iese la bere pentru asta!❞
— ❝Am stabilit. Acum, să mă scuzi Irina, am treabă. BRB!❞ Rostește acel <<brb>> cu un
— Râde la auzul prescurtării. ❝Tytt!!❞
— Așteaptă să iasă toți colegii în pauză și merge spre catedră. ❝Domnule profesor?❞
— Își strângea lucrurile când se apropie ea, o privește. ❝Da, Felicia. Spune.❞
— Câteva secunde se scurg fără ca ea să spună nimic, însă ulterior îndrăznește. ❝Să știți
