(Abia intrat in facultate,simte telefonul vibrand si-l scoate,citind mesajul)
(Din spatele lui,Piya il striga)Abhay,o..(si aluneca)
(Iar el,din reflex,sau poate nu,se intoarse la timp si o prinse,privindu-se pierduti unul in ochii c
celuilalt.Apoi,o ridica,iar ea zise)Esti real?!
(Deja nervos,o privi surprins si tacut,fara sa spuna nimic)
(Vazand c nu are nici o reactie,il scutura un pic)Abha,ma as...
(El isi dadu ochelarii jos si incepu sa zambeasca,un pic cate un pic)
(Vazandu-l asa,o bufni rasul si incontrolabil,rade-au amandoi ca doi nebuni)
(Deodata,amintindu-si de ziua de ieri,se facu serios,treptat)De ce ma..intrebi asta?
Pentru ca...defapt eu...adica,Kabir...
(Nervos,o impinge in peretele zidului)Kabir?Cel care te-a ajutat sa fugi din casa,nu?!
(Usor speriata,zise)Abhay,ai innebunit?Ce vrei sa..(vazand cat se apropie de ea)