intoxicatii

Intoxicatii alimentare



Cu toate ca, in mod normal, iepurele de casa cunoaste si evita instinctiv nutreturile daunatoare sanatatii - nutreturi alterate, mucegaite, otravite cu substante toxice, provenite de la fabrici, cum ar fi plumbul si arsenicul, raticide, paraziticide, ingrasaminte agricole sau plante toxice ajunse in mod accidental in furaje - totusi uneori le consuma, fie din cauza foamei si lipsei altor nutreturi, fie din cauza nesesizarii prezentei elementului toxic.
In majoritatea cazurilor, aceste accidente de nutritie pot fi evitate de crescator. In acest scop, enuntam unele caracteristici ale intoxicatiilor alimentare precum si unele plante toxice. Subliniem ca si unele plante medicinale, din flora spontana sau din culturi, cu actiune binefacatoare asupra sanatatii, pot deveni adevarate otravuri daca sunt ingerate in cantitati mai mari decat dozele terapeutice.

Simptomatologia intoxicatiilor alimentare

Intoxicatiile alimentare pot sa se exteriorizeze de catre unele aparate (ca de exemplu aparatul digestiv) sau de intreg organismul iepurelui de casa afectat. Sunt frecvente simptomele localizate la aparatul digestiv la sistemul nervos, adeseori si la cord, aparatul respirator, rinichii etc.
O caracteristica a acestor tulburari este aparitia brusca a simptomelor clinice dupa un timp relativ scurt de la ingerarea nutretului toxic. Afectiunea se produce deodata la toate animalele care au consumat nutretul respectiv. In mod obisnuit declansarea se face fara febra, ceea ce inlesneste diferentierea intoxicatiilor alimentare de bolile infecto-contagioase, care au ca simptom initial febra.
Simptome digestive frecvente sunt: anorexia, salivatia (de exemplu in intoxicatia cu cucuta, mercur etc.), stomatita, gingivita, scrisnirea dintilor (in intoxicatia cu omeag, cornul secarei, rugina de la paiele si spicul cerealelor, intoxicatia cu plumb etc.), colici, gastroenterita, constipatie, diaree (in intoxicatia produsa de brandusa de toamna, lacramiaoara, arsenic etc.).
Simptomele nervoase: somnolenta, apatie, pareze, paralizii (in intoxicatiile cu: cornul secarei, mucegaiuri etc.) sau manifestari opuse acestora: nelinistem, agitatie, contractii, spasme epileptiforme, vertigii (in intoxicatiile cu matraguna, stirigoaie, cucuta etc.).
Destul de frecvente sunt tulburarile respiratorii (produse de stirigoaie, tutun etc.) ; tulburarile renale cu manifestari de hematurie (provocate de brandusa, malura, mucegai etc.) ; tulburari de reproducere manifestate prin avort (cauzata de barba caprei, brnadusei, parul porcului etc.) ; tulburari cardiace: puls neregulat, prea puternic sau oprirea batailor cordului (cauzate de digitala etc.).

Tratamentul intoxicatiilor alimentare

Este diferit, dupa natura toxicului si simptomatologie. Ca prima masura se va opri furajarea toxica, se va actiona pentru neutralizarea otravii absorbite, precum si pentru eliminarea grabnica din organism a otravii respective. Totodata ,se va actiona pentru protejarea mucoasei tubului digestiv. folisind substante protectoare (cum e uleiul comestibil, laptele, mucilagiile etc.). Ceaiurile calmante ( de exemplu ceaiul de musetel) sau diuretice ( de exemplu ceaiul de codite de cirese ,matase de porumb, frunze de mesteacan etc.) sunt foarte indicate pentru potolirea setei cauzata de intoxicatii, cat si pentru eliminarea toxicului din organism.
In caz de hemoragii gastrointestinale se vor folosi clorura de calciu, vitaminele A, K etc.
Depresiunile nervoase si tulburarile cardio-vasculare se vor combate cu injectii cu cofeina. In caz de dispnee si asfixie se face respiratie artificiala etc.

Plante toxice


Brandusa de toamna ( Colchicum autumnale L.), numita si balura, ceapa ciorii, brandusei, este o planta vivace, inalta de 20-45 cm, cu un bulb carnos in pamant. Creste prin fanelete umede. Este foarte otravitoare, producand sete mare, colici, gastroenterita, diaree uneori cu sange, hipotermie, dispnee, dilatarea pupilei, tremuraturi musculare, oprirea secretie laptelui, avort, racirea extremitatilor, moarte.
Se intervine cu cofeina, ceaiuri (de tei, de nalba), tinctura de iod in apa (1 l la 200), tanin (ca antidot), clisme.

Cornul secarei (Claviceps purpurea) este sclerotul ciupercii Claviceps purpurea care paraziteaza cerealele, indeosebi secara, si are forma de corn negru-violet, lung de 1-3 cm. Este otravitor prin ergotina pe care o contine. Prin consumul spicelor sau boabelor de cereale infestate cu cornul secarei, iepurele de casa se imbolnaveste, cu simptome in functie de cantitatea consumata, instalandu-se pe parcurs tulburari ca: stomatita ulceroasa, salivatie, gastroenterita, dilatatia pupilei, tremuraturi musculare, somnolenta, avort ,convulsii, paralizii, marasm, moarte.
Se intervine cu cofeina, mucilagii, lapte, tanin.

Lacramioara ( Convallaria majalis L.), numita si margaritar, este o planta ierbacee perena, cu un rizon alungit in pamant. Are frunzele lungi de 8-17 cm si late de 3-7 cm, cu nervuri paralele si cu un petiol lung. Are flori albe, frumos mirositoare.
Este o planta otravitoare. Prin consumul ei se produc salivatie, colici violente, diaree, mers impletici, paraplegie.
Se intervine cu tonice cardiace, ceaiuri diuretice, clisme sarate.

Laurul (Datura stramonium), numit si ciumafaie, ciuma fetei, este o planta ierbacee anuala, inalta pana la 1,5 m, cu tulpina cilindrica si dreapta, care se ramifica in forma unui copacel. Are frunze ascutite lavarf si cu dinti marginale ; florile sunt albe, cu 5 petale unite ca o palnie, un miros neplacut si dau nastere la un fruct acoperit cu ghimpi, care are 4 despartituri cu numeroase seminte negre.
Este o planta otravitoare, producand convulsii si acceelerarea pulsului, orbire, moarte.
Se intervine cu terapie simptomatica.

Maselarita (Hyoschyamus niger L.), numita si nebunarita, este o planta ierbacee cu tulpina inalta de 20-100 cm, de obicei ramificata, cu frunze mari, ovale, lungi de 5-20 cm, cu marginile scobite adanc. Infloreste in iunie-august, iar florile au 5 petale de culoare galben-murdar ; fructul este o capsula cu numeroase seminte riniforme.
Planta este toxica, producand salivatie, respiratie grea, neliniste, colici, fenomene de excitatie urmate de paralizie pupilara, oprirea defecarii si urinarii, moarte.
Se intervine prin terapie simptomatica.

Matraguna ( Atropa belladonna L.), numita si cireasa lupului sau iarba codrului, este o planta vivace, inalta de 50-7- cm, cu tuplina cilindrica usor paroasa ; cu frunze ovale nedintate, ascutite la varf ; cu flori formate din 5 petale si 5 sepale de forma unui clopotel violet spalacit.
Toata planta este otravitoare (dar indeosebi fructele), producand moartea. Pana si praful din fanul in care matraguna este amestecat cu alte plante poate produce intoxicatii. Simptomele sunt: sete mare, tulburari ale vederii, greutate la inghitire, meteorism, tremuraturi musculare, paralizii, racirea extremitatilor, relaxarea sfincterelor, oprirea respiratiei, moarte.
Se intervine cu cofeina, solutie de iodura e potasiu in injectii subcutanate, ezerina, pilocarpina, respiratie artificiala, ser fiziolgic.

Omagul (Aconitum napellus L.), numit si aconit sau toaie este o planta perena inalta (pana la 1 metru), cu radacina tuber, cu frunze lucioase, mari, palmate, divizate adanc si avand un petiol lung. Are flori de culoare albastra-violet formate din 5 petale asezate in forma de coif.
Este otravitoare, prin alcaiodul numit aconitina, producand salivatie, scrasnirea dintilor, dispnee, balonare, colici, diaree, aritmie cardiaca, racirea extremitatilor, tulburari ale vazului si auzului, contractari musculare, molesire, paralizii, moarte prin intoxicare bulbara.
Se intervine cu cofeina, permanganat de potasiu solutie 2 la 1000 tinctura de iod in apa (1%) ; iodura de potasiu.

Ruscuta de primavara (Adonis vernalis L.), numita si cocosel de camp, chimen cainesc ,ruscuta, adonis, este o planta perena, avand in pamanat rizom cu radacini negricioase. Tulpina este de circa 30 cm, ramificata, la baza cu solzisori bruni ; frunzele se asemana cu cele de marar, florile sunt mari, de culoare galbena-aurie, cu 5 sepale si 10-20 petale lungi de 2-4 cm. Fructele sunt grupate.
Este toxica prin adonidina pe care o contine , producand sete, gastroenterita, colici, icter, convulsii, pierderea vederii.
Se intervine cu medicatie tonifiata, ceaiuri calmante si diuretice.