Hoya Siamica

Frunzele au în medie 15–20 mm lățime și 40–100 mm lungime. Are flori albe care vin în ciorchini de 10 până la 15. Corola florilor este albă și plată; coroana poate fi de un violet intens sau un galben foarte pal, în funcție de câtă lumină primește planta. Florile au aproximativ 15 mm în diametru, sunt pufoase, au un parfum ușor și durează aproximativ o săptămână când înfloresc în timpul verii.[2]
Hoya siamica a fost descoperită pentru prima dată de Arthur Francis George Kerr și publicată de William Grant Craib în 1911 în Kew Bulletin. Kerr a descoperit planta în jungla montană de pe Doi Suthep, lângă orașul Chiang Mai, la o altitudine de aproximativ 1500–1650 de metri deasupra nivelului mării. Planta își trage numele de la Siam, fostul nume al Thailandei. Ulterior a fost descoperită și în Gaoligongshan, provincia Yunnan[3] și în alte părți ale Indochina. Hoya siamica este înrudită cu Hoya longifolia.