BIJUTERIILE INDIENE

Setul este compus din colier cercei si tikka. Tikka este un ornament pentru par, format dintr un lant avand la capat un pandativ ce atarna pe frunte.

Shringaar Patti/Maatha Patti
Reprezintă ornamentul ce se aşează pe cap, format dintr-o bijuterie ce merge pe cărarea centrală a părului până la frunte unde are o tikka şi o margine ce atârnă pe frunte. Face parte din categoria bijuteriilor de templu, având un statut special şi fiind folosit mai mult în reprezentaţiile de dans clasic.

Maang Tikka
Este varianta „redusă” a shringaar patti, având doar piesa centrală de pe cărare cu acel tikka ce coboară pe frunte. Oferă un aer aparte şi atrage priviri de admiraţie.

Jhumar/Jhoomar: ornament pentru păr
În formă de evantai, acest ornament este caracteristic culturii musulmane din India şi a fost cu precădere iubit de moguli. Fără vreo restricţie, este apreciat de toate femeile deoarece conferă o senzualitate aparte.

Nath: cercelul pentru nas
Vine în două variante: una pentru mirese, în care cercelul este mai mare, circular şi este prins în păr printr-un lanţ fin şi una simplă, cum se poartă acum orice tip de „piercing” – mai mic, mai mare, aur, argint, cu sau fără piatră.

Jhoomka/Jhoomki: cerceii
Cu un model unic pentru fiecare regiune, aceşti cercei au o formă de candelabru supradimensionat cu o terminaţie de clopot. Obligatorii pentru mireasă, sunt împodobiţi cu pietre preţioase şi o fac să semene cu o regină.

Mangalsutra: lanţul de cununie
Cel mai imporatnt rol în joacă mangalsutra, lanţul care este legat de către soţ în timpul ceremoniei de cununie ca simbol al uniunii loc atât fizice, cât şi spirituale. Este din aur cu mărgele negre, iar modelul este ales de obicei de familia băiatului.

Chooda: brăţara de căsătorie
Sunt acele brăţări infinite purtate pe mâini care scot clinchetul deosebit de plăcut la auz. Obiceiul este ca viitoarea mireasă să nu-şi vadă brăţările înainte de ceremonia de căsătorie; atunci va fi întâia oară când va purta acest tip de brăţară. După aceea are voie să-şi îndeplinească orice dorinţă: sticlă, lemn, metal, roşu, albastru, mov…orice. Primele brăţări vor fi purtate timp de 40 de zile după care doar cumnata are voie să le dea jos.

Kangan: un alt tip de brăţară
Mai groase decât chudiyan, acestea sunt de obicei din aur cu pietre preţioase şi sunt moştenire de familie pe care soacra le dă norei când vine în casă.

Angoothi: inelul
Cu aceeaşi semnificaţie ca la noi, inelul de logodnă sau verigheta sunt de obicei din aur. Moda a făcut însă să se folosească şi materiale precum platină, aur alb sau chiar argint.

Haathphool: inelul-brăţară
Este un minunat ornament ce se poartă pe mâini, pornind de la încheietură şi până la degete unde se termină cu inele. Multicolor şi inspirând graţie, face parte din categoria „obligatoriu” pentru trusoul de nuntă.

Payal: brăţara de picior
Odată cu inelul de picior, brăţara este obligatorie să fie purtată de mireasă. De argint şi în pereche, payal-urile scot acelaşi clinchet plăcut când păşeşti şi sunt de o frumuseţe deosebită, mai ales dacă sunt împodobite şi cu alte pietre preţioase.

Bichhua: inelul de picior
Purtat numai în pereche, inelul de picior este un simbol al căsătoriei în multe state indiene. Este obligatoriu din argint, deoarece aurul are statut nobil şi nu poate fi purtat mai jos de brâu; însă desigur, moda cere sacrificii…

Bijuteriile Kundan:
Acestea sunt speciale prin modul de producţie: manual, între piatra şi metal se aşează foiţă de aur, iar aurul este cel mai pur de 24 K. Bijuteriile Kundan au fost de mare preţ în perioada mogulă, cele mai frumoase şi unice modele fiind create atunci.

Meenakari: bijuterii din email
Decorate cu email în culori vibrante, bijuteriile parca au un limbaj al lor. Predonderent din aur, rezista mai mult în timp şi culorile sunt atât de puternice ai spune ca emană o energie pozitivă copleşitoare.