ați menționat Alcoolici Anonimi, nu?” Replica cade ca o piatră în apă — câteva râsete, câteva
priviri încurcate. Eu nu caut reacții. Doar îmi torn un pahar, mă întorc fără grabă și mă las în ultimul fotoliu liber. Lichidul se rostogolește lent în pahar. Prima gură e un pact tacit: accept


atât de curând, într-o cameră plină de necunoscuți? Nu apuc să decid. O femeie — Nadine,
amenajat ca bar, o mișcare care atrage câteva priviri curioase. Mă opresc în fața rafturilor
ați menționat Alcoolici Anonimi, nu?” Replica cade ca o piatră în apă — câteva râsete, câteva
provocarea, dar în felul meu. Și în ritmul meu.
Se pare că gheața începea să se topească. Lent, dar sigur. Nu că aș fi avut vreo misiune



Vrei şi tu să îţi faci un album foto online? Înregistrează-te!